În fiecare an, pe 17 septembrie (30 septembrie pe stil vechi), Biserica face pomenirea Sfintelor Mucenițe Pistis, Elpis și Agapi – Credința, Nădejdea și Dragostea – și a mamei lor, Sofia – sfinte dintre cele mai iubite în lumea ortodoxă. Milioane de femei le poartă numele, iar icoana lor se află aproape în fiecare biserică. Puțini știu însă că de peste douăsprezece secole moaștele Sfintei Sofia sunt cinstite nu la Roma și nici în Răsăritul ortodox, ci în Alsacia – în micul oraș Eschau, lângă Strasbourg.
O mamă și trei fiice
Potrivit tradiției, Sofia era o văduvă creștină evlavioasă care a trăit la Roma în secolul al II-lea, în vremea împăratului Hadrian (117–138). Celor trei fiice ale sale le-a dat numele celor trei virtuți despre care scrie Sfântul Apostol Pavel: Pistis, Elpis și Agapi – în grecește, Credința, Nădejdea și Dragostea. Mama însăși se numea Sofia, adică Înțelepciunea. Biserica a văzut dintotdeauna în aceste nume un sens adânc: adevărata înțelepciune naște credința, nădejdea și dragostea.
Mama nu își ascundea credința, iar vestea despre această familie a ajuns până la împărat. Fetele aveau doisprezece, zece și nouă ani. Potrivit Vieții lor, împăratul le-a promis că le va înfia dacă vor aduce jertfă zeiței Artemis și le-a amenințat cu chinuri dacă vor refuza. Toate trei au refuzat. Una după alta au fost supuse unor chinuri cumplite cu foc și fier, apoi au fost decapitate, în timp ce mama lor le întărea să nu se lepede de Hristos.

Pe Sofia împăratul a cruțat-o, socotind că durerea va fi pentru ea mai grea decât moartea. Ea a luat trupurile fiicelor, le-a îngropat în afara orașului și a rămas trei zile lângă mormântul lor. În a treia zi s-a stins acolo în pace, iar creștinii au îngropat-o lângă fiicele ei. De aceea Biserica o cinstește pe Sofia ca muceniță: ea a pătimit nu cu trupul, ci cu inima.
Istoricii observă că cinstirea lor este atestată în scris la Roma abia din secolul al VI-lea, iar detaliile povestirii s-au conturat mai târziu. Dar amintirea mamei care și-a însoțit copiii la moarte fără să se lepede de Hristos a străbătut veacurile, ajungând la toate popoarele creștine.
De la Roma în Alsacia
Mucenițele au fost îngropate în afara zidurilor Romei. Potrivit tradiției, în secolele VIII–IX, când moaștele erau mutate din cimitirele suburbane în bisericile orașului, o parte dintre moaștele lor a ajuns în bazilica romană San Martino ai Monti, iar o parte la mănăstirea Santa Giulia din Brescia.
Comoara principală a luat însă drumul nordului. Pe la anul 770, episcopul Remigius (Rémi) al Strasbourgului a întemeiat o mănăstire benedictină de maici la Eschau, pe o insulă dintre brațele Rinului. Într-un pelerinaj la Roma, el a primit de la papa Adrian I un dar de preț: „prea scumpul trup al Sfintei Sofia”. La 10 mai 777 moaștele au fost primite cu mare solemnitate la Eschau, iar de atunci mănăstirea s-a numit abația Sfintei Sofia. Împreună cu mama sunt cinstite acolo din vechime și fiicele ei.
Astfel mucenițele romane au devenit sfinte ale Alsaciei – cu mult înainte de despărțirea Bisericilor, când Răsăritul și Apusul mărturiseau aceeași credință. Pentru ortodocșii din Europa Occidentală, este unul dintre cele mai emoționante locuri sfinte ale Bisericii nedespărțite.
Douăsprezece secole la Eschau
Istoria abației a fost zbuciumată. În 926 ungurii au prădat mănăstirea; la sfârșitul secolului al X-lea episcopul Widerold a reclădit bazilica – zidurile ei s-au păstrat până astăzi, iar ea este una dintre cele mai vechi biserici romanice din Alsacia. Pe la 1130 s-a adăugat o mănăstire cu claustru și capiteluri sculptate (fragmente se păstrează la Musée de l’Œuvre Notre-Dame din Strasbourg). Pe la 1350 s-a făcut pentru moaște o raclă gotică, iar pe la 1480 grupul sculptat al Sfintei Sofia cu fiicele ei.

În 1525, în vremea Războiului Țărănesc și a Reformei, obștea monahală s-a destrămat. În 1632, în Războiul de Treizeci de Ani, biserica a fost jefuită de trupele suedeze, iar în timpul Revoluției Franceze clădirile mănăstirii au fost vândute ca bunuri naționale; în aceste vremuri tulburi moaștele au fost risipite și în mare parte pierdute. În secolul al XX-lea, părticele din moaștele Sfintei Sofia au fost așezate din nou în racla veche (după unele surse, în 1938). Biserica este monument istoric clasat din 1898 și a fost restaurată în 2020–2022.

Pelerini ortodocși la Eschau
În ultimele decenii pelerinii ortodocși revin la moaștele Sfintei Sofia, primiți cu căldură de parohia catolică și de primăria din Eschau. În septembrie 2013 mucenițele au fost prăznuite aici cu mare solemnitate: slujbele au fost săvârșite de episcopul Ambrozie de Neftekamsk, iar sute de pelerini au venit din Rusia, Franța, Germania, Marea Britanie și Elveția. De atunci parohia ortodoxă „Toți Sfinții” din Strasbourg săvârșește regulat slujbe și acatiste la moaște.
În octombrie 2024, preoți din mai multe parohii ortodoxe din Strasbourg și Metz au săvârșit aici Sfânta Liturghie împreună cu un cor bizantin din Tesalonic. După Liturghie credincioșii s-au închinat la moaște, iar preotul catolic al locului i-a invitat pe toți la o agapă în sala parohială.
Cum vă puteți închina la moaște

- Unde: Abbatiale Saint-Trophime, rue de la Première Division Blindée, 67114 Eschau, Franța. Moaștele se află în racla gotică din capela Sfintei Sofia, lângă grupul sculptat al mucenițelor.
- Când: biserica este deschisă zilnic între 9:00 și 17:00, în afara orelor slujbelor catolice.
- Cum ajungeți: Eschau se află la aproximativ 8 km sud de Strasbourg; autobuzul nr. 67 până la stația „Abbatiale”.
- De văzut: în biserică se păstrează și o părticică din Sfânta Cruce; lângă biserică se află o grădină mănăstirească.
- Slujbă la moaște: grupurile de pelerini pot solicita o slujbă prin intermediul parohiei ortodoxe „Toți Sfinții” din Strasbourg (106, rue du Général Conrad, 67000 Strasbourg; ruhramprojects@gmail.com, site ruhram.eu). Pomelnice pot fi trimise și prin site-ul parohiei.
- Sărbători: 17 septembrie (30 septembrie pe stil vechi) și 10 mai, ziua sosirii moaștelor la Eschau.
Un pelerinaj la Eschau se poate îmbina ușor cu o vizită la Mont Sainte-Odile, la mormântul ocrotitoarei Alsaciei, inclus în catalogul nostru de locuri sfinte ortodoxe din Europa. La Roma, bazilica San Martino ai Monti este legată prin tradiție de o altă parte a moaștelor sfintelor.
Sofia și „Sofia”
Mucenița Sofia nu trebuie confundată cu Sfânta Sofia – Înțelepciunea lui Dumnezeu, căreia îi sunt închinate marile catedrale din Constantinopol, Kiev și Novgorod: în teologia Bisericii, Înțelepciunea lui Dumnezeu este mai întâi de toate Hristos Însuși, Cuvântul lui Dumnezeu. Există totuși o legătură lăuntrică între ele. Mama care și-a crescut copiii în credință, nădejde și dragoste și nu s-a lepădat de Hristos a arătat cum Înțelepciunea dumnezeiască devine viață omenească. Despre această înțelepciune – de a trăi credința în Europa de astăzi, pe un pământ unde se odihnesc sfinții Bisericii nedespărțite – vrea să scrie portalul nostru.
Surse: Primăria Eschau; Federația Societăților de Istorie din Alsacia; Parohia „Toți Sfinții” din Strasbourg (ruhram.eu); Pravoslavie.ru; Vicariat orthodoxe; Orthodoxie.com; Visit Strasbourg.
